Statuia sfântului
Francisc de Assisi
Statuia Sfântului Francisc de Assisi din centrul satului Galbeni a fost dezvelită în ziua de 20 august 2003. Opera din bronz cu o înălţime de aproximativ doi metri, a fost realizată de scluptorul italian, preot franciscan Nazareno Panzieri.
Întregul monument a fost ridicat în memoria preoţilor franciscani care au propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri și ca mulțumire pentru numeroasele vocații la viața consacrată și la preoție născute în localitatea Galbeni. În mod deosebit este amintit primul preot franciscan născut în acest sat, medicul Martin Benedict, care a trăit cu sfinţenie şi eroism viaţa preoţească şi consacrarea-i franciscană. Spunea despre Sfântul din Assisi: „faţă de Sfântul Francisc am o admiraţie deplină”.
Statuia prin strălucirea expresiei artistice, îl revelează pe „Fratele universal”. Cu braţele deschise, voind să îmbrăţişeze parcă lumea întreagă, cu privirea senină spre cer, îl învită pe trecător să aducă laude Creatorului: „Preaînalte, atotputernice şi bunule Stăpân, ale tale sunt laudele, slava şi mărirea şi orice binecuvântare…”. Pe mantaua Sfântului, fluturată de fratele vânt, sunt ţesute imagini precum soarele, luna, stelele, norii, vântul, focul, porumbelul și firește o broască și trei peştişori, făpturi „ce nu cuvântă” familiare locuitorilor din satul Galbeni așezat pe malul drept al râului Siret.
Existenţa sau trăirea pentru spiritualitatea franciscană este un spaţiu în care îşi găsesc loc, în chip armonios, Dumnezeu, Omul şi întreaga Natură. Această dimensiune majoră a Sfântului Francisc, şi anume fraternitatea universală, faţă de oameni şi faţă de toate făpturile, îşi are rădăcinile în ceea ce rămâne primordial pentru întreaga lui viaţă: covârşitoarea lui iubire de Dumnezeu. Acest mesaj este reprezentat simbolic şi prin soclul statuii, proiectat de arhitectul italian Claudio Mogliotti și realizat datorită credinţei, dăruirii şi hărniciei multora dintre credincioşii din Galbeni.
Postamentul trilateral și cele trei căi care pornesc de la vârfurile unghiurilor, trimit spre ascensiune. Triunghiul echilateral, în simbologia creştină, îndreaptă gândul spre fundamentul credinţei: la Sfânta Treime, la un singur Dumnezeu în Trei Persoane deosebite. Prin trăirea sa mistică, Sfântul Francisc ajunge la unirea cu Dumnezeu. Această unire se concretizează în viaţa de zi cu zi prin rugăciune și laudă adusă Creatorului. „Viaţa Sfântului Francisc este o continuă urcare, o înălţare”, asemenea statuii care îşi are baza pe acest pământ, dar se înalţă spre ceruri, simbolizând astfel năzuinţa omului spre desăvârşire şi perfecţiune. De la pietrele necioplite, din cercul cu bordură, prin darul Creatorului şi sudoarea sculptorului, se ajunge la opera de artă cu linii perfecte ale masivului soclu de piatră.
În partea dreaptă a soclului se găsește o placă de piatră extrasă din Colina paradisului, adică din locul unde se află şi astăzi mormântul Sfântului Francisc. Pe ea este inscripţionat un text în limba latină: „Dominus det tibi Pacem” („Domnul să-ţi dea ţie pace”). Este salutul pe care Sfântul Francisc îl adresa tuturor. Textul continuă: „Benedicta a Summo Pontifice Joanne Paolo II, in die oratione pro orationis pace” („Binecuvântată de Suveranul Pontif Ioan Paul al II-lea, în ziua mondială de rugăciune pentru pace”), cu referire la ziua de 24 ianuarie 2002 când la Assisi, Sfântul Părinte, alături de numeroşi reprezentanţi ai marilor religii, s-a rugat pentru pace. Inscripţia invită astfel pe trecător să fie făcător de pace şi de bună înţelegere: este o urare şi în acelaşi timp un îndemn la trăirea autentică a valorilor creştine.
În partea stângă o a două placă memorială poartă inscripţia: „In freundschaft und verbundenheit” („Un semn al prieteniei şi unirii dintre noi”). Este vorba de semnul prieteniei şi al înfrăţirii dintre comunitatea creştinilor din Galbeni şi comunitatea austriacă Ameis.
Statuia a fost aşezată în centrul satului, numit de locuitori „Jitărie”, cu alte cuvinte „locul jitarului” sau „locul supraveghetorului de câmpuri” înconjurat în trecut de un gard de nuiele. După obiceiul locului, piaţa din centru este un al doilea loc de întâlnire, după primul care este sfântul lăcaş de cult, biserica. În „Jitărie”, sunt primiţi episcopul şi preoţii noi sfinţiţi; tot aici, după sfânta cununie, se opresc mirii pentru tradiţionala horă. Centrul satului este locul „paharului de vorbă”, al fraternităţii, al împărtăşirii necazurilor şi bucuriilor.
Începând cu ziua de 20 august 2003, acest „supraveghetor” este Sfântul Francisc; el a devenit protectorul şi mijlocitorul creştinilor din Galbeni.